Dharma sau firul roșu

Articol de Oana Manole

Povestea mea e simplă și s-a născut dintr-o căutare pe care am avut norocul să o urmez asiduu la o vârstă relativ tânără. La fel că fiecare dintre noi nu înțelegeam exact rostul meu, nu mă puteam așeza liniștită într-un loc, nu aveam stare. Sunt o ’nedomesticită’ care vrea să se exprime și să crească și, cu atât mai mult la 20+, voiam să cuprind toată lumea în palmă. Așa că pentru o vreme am umblat din loc în loc neștiind că tot ce era de găsit era în mine. Câteva lucruri m-au ajutat în această călătorie de care încă nu știam că era fix spre mine, ciudată metanoia:

● Journaling. Adică exact ce fac aici în mod public. Țin jurnal de când eram mică, e psihanaliza mea care are avantajul purității gândului și neîmbrăcării lui în nicio formă care să se muleze pe stilul și caracterul unui eventual interlocutor. În practicile ayurvedice de Panchakarma (curățări ritualice) ești încurajat uneori să îți așterni gândurile, să îți descrii stările, un soi de dicteu automat. Jurnalul mă ajută să văd clar unde îmi sunt gândurile, unde îmi merge energia, care îmi sunt realizările, unde am dat chix. Căci eșecurile fac parte din țesătură vieții. Voi dedică o postare acestui ritual pe care îl creditez cu sănătatea mea mentală într-o măsură aproape la fel de mare că yoga.

● Yoga. Am început să practic în clasa a șaptea, practica fizică fiind rezumată la posturi clasice. Dar ce făceam mai mult era studiul: citeam orice mi se sugera de citit pe acest subiect. Apoi, m-am oprit pentru mulți ani, reluând practica undeva în 2004, tot fără constanță. Dar am observat un pattern: reveneam la yoga ori de câte ori dădeam de greu, mă prindeam de această știință ca de o ancoră. Și ieșeam la suprafață. Era că și cum practica îmi aducea o claritate care nu era acolo înainte. Și așa a devenit o constantă. Fiindcă ce îmi aduce e pozitiv, e mult, e profund, e hrănitor, e tămăduitor. Știu, sună exagerat dar nu este.

● Decluttering. Renunțarea la lucruri și obiceiuri care nu mă făceau fericită. Undeva în 2006 notăm în jurnal o lista din lucrurile care îmi plac, o lista cu ce din ce am făcut până atunci mă făcuse fericită, calități de-ale mele și defecte. Și mă sfătuiam în scris: ’trebuie să faci mai mult din ce îți place’. I Marie Kondo-ed my life.

● Rutina. Mi-am creat o plasa de susținere care să mă ajute mental, fizic și spiritual. Fizic, în primul rând mă ascult: trăiesc simplu, în concordanță cu ritmul meu biologic. Mă opresc când sunt obosită. Am ritualuri de îngrijire inspirate de Ayurveda, o altă unealtă testată de sute de ani pe care o consider de căpătâi pentru a avea o viață liniștită și rotundă. Găsiți aceste ritualuri descrise în acest e-book. Mental, folosesc o mantră pentru decluttering- eliminarea gândurilor nefolositoare: îmi este acest gând/idee/informație de ajutor? Dacă nu, încerc să nu asimilez și să nu continui să hrănesc ideile nocive sau fără folos. Spiritual, mă hrănesc. Citesc despre oameni pe care îi admir (probabil veți auzi de multe ori despre B.K.S Iyengar, Ruth Bader Gingsburg, Georgia O’Keefe, Jim Morrison și Bob Marley, Salman Rushdie și Anais Nin etc.), încerc să întru în alte dimensiuni ale practicii yoga, studiez, călătoresc și înmagazinez cu ochii toată frumusețea pe care o pot cuprinde.

Dharma, datoria mea, este să ofer cât pot din mine și din ce am învățat ca oamenilor să le fie bine sau să învețe ceva despre ei înșiși. Am ajuns aici în practică înainte de a ajunge teoretic, ceea ce e un paradox în sine. Dar mă bucur să fiu aici, mă bucur să ofer din puținul pe care îl știu, să folosesc Yoga și Ayurveda pentru a oferi putere oamenilor să trăiască cu intenție.

“Our firmest convictions are apt to be the most suspect; they mark our limitations and our bounds. Life is a petty thing unless it is moved by the indomitable urge to extend its boundaries. ”

― JOSE ORTEGA Y GASSET